Is it a bird? Is it a plane? It’s…

No, it’s not Superman. It’s… amsterdamish street art?!

(thanks Kayla for the pictures)

M-am intors din nou la study time music.

It’s just that time of the season again. Ce sa-i faci?

A trecut atat de repede timpul in care n-am mai scris si au trecut atat de multe ganduri prin si pe langa mine.

A cazut un guvern la mine in tara si aici singurele care pica sunt frunzele de toamna (sau gastele in apa, pentru ca au cantitati suficiente din amandoua). Am invatat ca e bine din cand in cand sa mai am si incredere, in loc sa privesc totul cu scepticism. M-am invatat cu glasul compatriotilor mei pe strada si nu ma mai opresc din vorbit cand trec pe langa ei. Pe unii ii si salut. Unii ma si saluta inapoi.

Am fost weekendul trecut in una din iesirile mele cu pleiada de reprezentanti ai culturilor estice, vestice, nordice , centrale si sudice ale lumii. Cum la un moment dat ne-am trezit discutand despre tarile noastre, cum arata si care are potential mai mare de a fi vizitata si in timp ce ma uitam la un film de branding de tara al Letoniei, m-am entuziasmat si am vrut si eu sa ma umflu in pene cu bogatiile tarii. Asa ca am cautat unul din multele clipuri ale brandului de tara Romania.

Pe care sa-l pun? Romania, Land of Choice? Discover Romania? Branding Romania? Sunt atat de multe si atat de dispersate ca mesaj. Romania nu are o strategie de branding de tara coerenta. Cum trece anul cum trece si campania. Si cum vine anul nou, vine si o strategie noua. Cu mesaj si cuvizualuri diferite, ca altfel nu suntem la moda.

In acest articol nu vreau sa critic eforturile de branding ale celor de la ministerul turismului sau ale celor din oricare alta parte. In aceste randuri vreau sa vorbesc despre incredere. In acel moment, eu strain aflat in afara tarii, eu cea care trebuie sa poarte mesajul romanilor si imaginea lor mai departe, nu am altceva ce face decat sa am incredere in materialele pe care cei acreditati, cei indreptatiti (cel putin teoretic) sa creeze produse care sa transmita imaginea tarii in afara  le fac. Sunt prea mica si prea singura eu ca persoana pentru a vrea sa fac toate lucrurile de capul meu. De-asta am o tara si un guvern si un stat in spatele meu. Ca sa am incredere in el. Ca sa ma sprijine. Si ca eu sa pot folosi materialele pe care le creeaza intocmai pentru aceste scopuri.

Trebuie sa am incredere. Daca nu ma pot baza pe ea, tara mea si pe oamenii din ea, atunci sunt singura. Si niciun om din nicio tara nu are povara si nici dreptul de a fi singur.

Sunt campanii de branding care nu sunt bune. Care nu imi plac. Si cu care nu sunt de acord. Pe care le-as schimba. dar atat timp cat nu sunt eu cea care, pusa sefa in echipa de branding de tara de la Ministerul Turismului (sau cum s-o numi altfel), nu am dreptul decat la a avea incredere.

Si astfel au vazut letonii, lituanienii, albanezii, sri lankezii si alte natii filmul Romania, Land of Choice, in care nadia Comaneci, Gheorghe Hagi si Ilie Nastase vorbesc despre tara mea draga.

PS. E o tehnica excelenta sa faci trimitere la un site la finalul videoclipului. Asa stie omul unde poate cauta informatia. Dar realizarea site-ului, in schimb, lasa mult de dorit.

Asa arata Amsterdamul atunci cand bate vantul.

Maastricht

Amsterdam

Paris

Valenii de Munte

Brasov

Cluj-Napoca

Sinaia

Bruxelles

Viena

Basel

Salzburg

Strasbourg

Drajna

Ploiesti

Bits and pieces of my life that remind me of where I am, where I was and where I will be.

A piece of Nina Simone and of her great songs. And also a piece of Before Sunset, Ethan Hawke and Julie Delphy.

Reminds me of Paris every time I listen to it.

Zi de leneveala pe malul garlei de la resedinta mea din Amsterdam

E foarte ciudat sa visezi intr-o alta tara. De fiecare data cand dorm sunt in Romania – visele mele se intampla, asa in somn, pe pamant romanesc, iar de fiecare data ma scol la 2000 de km departare.

De exemplu, visez ca sunt cu prietenii mei in oras prin Bucuresti pe nu stiu unde, sau mama imi zice un lucru in bucataria locuintei mele unde am copilarit, sau ma urc pe nu stiu ce munte, care e in Romania, sau alerg dupa gaini care sunt in Romania sau mi se intampla x si y, toate in Romania. E un fel de time travel.

N-am avut inca niciun vis care sa se intample in Olanda. Sincer nu vreau sa prind momentul ala. Cred ca iti trebuie ani de zile sa ajungi sa visezi constant intamplari dintr-o tara straina.

Cand dorm vreau sa fiu in Romania.